Date de contact

 telefon 0745 375 134, E-mail: clau_sular@yahoo.com

Ce este MEDIEREA ? Procedura de mediere. Desfăşurarea medierii. Medierea în cazul unui litigiu civil pe rolul instanţelor de judecată

     Medierea reprezinta o modalitate facultativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate, o formă de stingere a conflictelor fără a mai ajunge în faţa instanţei.

   Judecătorii au obligaţia să recomande în faţa părţilor, în faţa justiţiabililor care vin să-şi rezolve problemele în instanţă această metodă alternativă, iar numele mediatorilor, trebuie sa fie afişate în tabele speciale, în tribunale şi judecătorii la nivelul fiecarui judet.

   Procedura de mediere

  Procedura prealabila incheierii contractului de mediere

  Părţile aflate în conflict se prezintă împreună la mediator. În cazul în care se prezintă numai una dintre părţi, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte părţi invitaţia scrisă, în vederea acceptării medierii şi încheierii CONTRACTULUI DE MEDIERE, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaţia se transmite prin orice mijloace care asigura confirmarea primirii textului.

    În cazul imposibilităţii de prezentare a părţii convocate, mediatorul poate stabili, la cerere, o nouă dată pentru prezentarea la mediere, cu acordul ambelor părţi.

   Dacă cealaltă parte refuză în mod explicit medierea sau nu se prezintă de doua ori la rând la datele fixate pentru semnarea contractului de mediere, medierea se consideră neacceptată.

   Mediatorul poate face şi alte demersuri legale pe care le consideră necesare pentru invitarea părţilor la mediere, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr 192/2006. Legea interzice desfăşurarea şedinţelor de mediere înainte de încheierea contractului de mediere. Contractul de mediere se încheie între mediator, pe de o parte, şi părţile aflate în conflict, pe de alta parte, după prezentarea acestora din urmă împreună la mediator sau după acceptarea medierii de către partea invitată. 

   Contractul de mediere

   Contractul de mediere trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii absolute, urmatoarele clauze:

• identitatea părtilor aflate în conflict sau, după caz, a reprezentanţilor lor;
• menţionarea obiectului conflictului;
• obligaţia mediatorului de a da explicaţii părţilor cu privire la principiile medierii, la efectele acesteia şi la regulile aplicabile;
• declaraţia părţilor, în sensul că doresc declanşarea medierii şi că sunt decise să coopereze în acest scop;
• angajamentul părţilor aflate în conflict de a respecta regulile aplicabile medierii;
• obligaţia părţilor aflate în conflict de a achita onorariul cuvenit mediatorului şi cheltuielile efectuate de acesta pe parcursul medierii în interesul părţilor, precum şi modalitatile de avansare şi de plată a acestor sume, inclusiv în caz de renunţare la mediere sau de eşuare a procedurii, precum şi proporţia care va fi suportată de către părţi, ţinându-se cont, dacă este cazul, de situaţia lor socială. Dacă nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de către părţi în mod egal;
• înţelegerea părţilor privind limba în care urmează să se desfăşoare medierea.

    În contractul de mediere pot fi prevăzute şi alte clauze, în condiţiile legii. Sub sancţiunea nulităţii absolute, contractul de mediere nu poate cuprinde clauze care contravin legii sau ordinii publice. Dacă, pe parcursul procedurii de mediere, apar cheltuieli neprevăzute, efectuate în interesul părţilor şi cu acordul acestora, se va încheia o anexă la contractul de mediere. Contractul de mediere se încheie în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute. Acesta se semnează de către părţile aflate în conflict şi de mediator şi se întocmeşte în atâtea exemplare originale câţi semnatari sunt. Părţile aflate în conflict pot da procură specială unei alte persoane, în condiţiile legii, pentru a încheia contractul de mediere. 

    Contractul de mediere constituie titlu executoriu cu privire la obligaţia părţilor de a achita onorariul scadent cuvenit mediatorului.

     Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă începând cu data semnării contractului de mediere, până la închiderea procedurii de mediere în oricare dintre modurile prevăzute de prezenta lege. 

      Desfăşurarea medierii

     Medierea se bazează pe cooperarea părţilor şi utilizarea, de către mediator, a unor metode şi tehnici specifice, bazate pe comunicare şi negociere. Metodele şi tehnicile utilizate de către mediator trebuie să servească exclusiv intereselor legitime şi obiectivelor urmărite de părţile aflate în conflict. Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii. Medierea are loc, de regulă, la sediul mediatorului. Dacă este cazul, medierea se poate desfăşura şi in alte locuri convenite de mediator şi de părţile aflate în conflict.

    Părţile aflate în conflict au dreptul să fie asistate de avocat sau de alte persoane, în condiţiile stabilite de comun acord. În cursul medierii părţile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii.

    Susţinerile făcute pe parcursul medierii de către părţile aflate în conflict, precum şi de către mediator au caracter confidenţial faţă de terţi şi nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu excepţia cazului în care părţile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atenţia persoanelor care participă la mediere asupra obligaţiei de păstrare a confidenţialităţii şi le va putea solicita semnarea unui acord de confidenţialitate.

   Dacă, pe parcursul medierii, apare o situaţie de natură să afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau imparţialitatea mediatorului, acesta este obligat să o aducă la cunoştinţa părţilor, care vor decide asupra menţinerii sau denunţării contractului de mediere.

    Mediatorul are dreptul să se abţină şi să închidă procedura de mediere, procedând potrivit dispoziţiilor legale. în această situaţie mediatorul este obligat să restituie onorariul proporţional cu etapele de mediere neparcurse sau, după caz, să asigure continuarea procedurii de mediere, în condiţiile stabilite prin contractul de mediere.

    În cazul în care conflictul supus medierii prezintă aspecte dificile sau controversate de natură juridică ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul părţilor, poate să solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci când solicită punctul de vedere al unui specialist din afara biroului său, mediatorul va evidenţia doar problemele controversate, fără a dezvălui identitatea părţilor. 

    Închiderea procedurii de mediere

Procedura de mediere se închide, după caz:

• prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului;
• prin constatarea de către mediator a eşuării medierii;
• prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părţi.

  În cazul în care părţile au încheiat numai o înţelegere parţială, orice parte se poate adresa instanţei judecătoreşti sau arbitrale competente. La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevăzute de lege, mediatorul va întocmi un proces-verbal care se semnează de către părţi, personal sau prin reprezentant, şi de mediator. Părţile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal. Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se redactează un acord care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnatură privată.

   Înţelegerea părţilor nu trebuie să cuprindă prevederi care aduc atingere legii şi ordinii publice. Înţelegerea părţilor poate fi afectată, în condiţiile legii, de termene si condiţii.  Înţelegerea părţilor poate fi supusă verificării notarului public în vederea autentificării ori, după caz, încuviinţării instanţei de judecată.

   În orice fază a procedurii de mediere, oricare dintre părţile aflate în conflict are dreptul de a denunţa contractul de mediere, încunoştinţând, în scris, cealaltă parte şi mediatorul.

    Mediatorul ia act de denunţarea unilaterală a contractului de mediere şi, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunoştinţării, întocmeşte un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere.

     Dacă una dintre părţile aflate în conflict nu se mai prezintă la mediere, fără a denunţa contractul de mediere, mediatorul este obligat să facă toate demersurile necesare pentru a stabili intenţia reală a părţii respective şi, după caz, va continua sau va închide procedura de mediere. 

     Medierea în cazul unui litigiu civil pe rolul instanţelor de judecată 

   În cazul în care conflictul a fost dedus judecăţii, soluţionarea acestuia prin mediere poate avea loc din iniţiativa părţilor ori la recomandarea instanţei, acceptata de părţi, cu privire la drepturi asupra cărora părţile pot dispune potrivit legii. Medierea poate avea ca obiect soluţionarea în tot sau în parte a litigiului.

    La închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, în toate cazurile, să informeze în scris instanţa de judecată dacă părţile au ajuns sau nu la o înţelegere în urma procesului de mediere. 

    Pentru desfăşurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de către instanţele judecătoreţti sau arbitrale va fi suspendată la cererea părţilor, în condiţiile prevăzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă.

     Cursul termenului perimării este suspendat pe durata desfăşurării procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere.

     Cererea de repunere pe rol este scutită de taxa judiciară de timbru.

   În cazul în care conflictul a fost soluţionat pe calea medierii, instanţa va pronunţa, la cererea părţilor, o hotărâre, potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedură civilă.

    Odată cu pronunţarea hotărârii, instanţa va dispune, la cererea părţii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plătite pentru investirea acesteia.

Cadrul legal: 

Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, modificată şi completată prin Legea 370/2009, OG 13/2010 pentru transpunerea Directivei Servicii şi prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionarii proceselor.

Profesia de Mediator

Profesia de Mediator este o profesie distinctă, reglementată prin Legea nr 192/2006 cu modificările ulterioare. Ocupaţia de mediator este înregistrată în COR, la poziţia 244702 şi este încadrată în Grupa majoră 2 Specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice. Competentele Mediatorului sunt stabilite prin Standardul Ocupational al Mediatorului (Legislaţie http://www.cmediere.ro/legislatie/7/ ). Persoanele care doresc dobândirea calităţii de mediator  trebuie să urmeze un curs de formare avizat de către Consiliul de Mediere, finalizat cu examen iar pentru dobândirea calităţii de Mediator şi a dreptului de exercitare a profesiei este necesara  AUTORIZAREA de către Consiliul de mediere, conform dispozitiilor art 7 si 8 ale Legii 192/2006. Mediatorii autorizati sunt înscrisi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României (Consiliul de Mediere http://www.cmediere.ro/tablouri-liste/lista-formelor-de-exercitare-profesiei/16/ )  urmând ca apoi să se înregistreze la ANAF ca PFA, profesii liberale. Numele mediatorilor, trebuie să fie afişate şi în tabele speciale în tribunale şi judecătoriile de la nivelul fiecărui judeţ.

Medierea în şcoală

Medierea în şcoală,  poate cuprinde o multitudine de probleme şi de abordari, între elevi/parinţi-şcoală, şcoală-comunitate, elevi-elevi, elevi-cadre didactice, cadre diactice-cadre didactice/comunitatea şcolară.
Ca metode de abordare şi de solutionare a conflictelor se poate recurge la: mediere, arbitraj, negociere (distributivă, integrativă), intervenţii informale (valabile în special pentru persoanele care au o poziţie de putere în raport cu părţile), confruntarea constructivă, sisteme alternative de soluţionare a conflictelor (prevenţie, facilitare, consultanţă) etc

Tipuri de conflicte care pot face OBIECTUL MEDIERII

Medierea poate fi utilizată în rezolvarea unei arii largi de conflicte: 

- Înfiinţări de firme, asociaţii şi fundaţii

- Redactări de contracte

- Anulări de acte şi contracte

- Divorţuri, Partaje bunuri comune, Încredinţări  spre creştere şi educare minori, stabilirea/tăgăduirea paternităţii copilului, neînţelegeri dintre soţi privind continuarea căsătoriei, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părinţilor la întreţinerea copiilor, orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturi de care ei pot dispune potrivit legii, respectiv în legatură cu divorţul şi cererile accesorii acesteia.

- Plângeri prealabile 

-Revendicări (imobiliare, terenuri, construcţii), Pretenţii, Evacuări, Obligaţii de a face, Partaje, Raporturi locative, etc.

- Executări silite, achiziţii imobiliare, succesiuni, partaje, evacuări, ieşiri din indiviziune
- Somaţii de plata, Pretenţii etc.
- Drepturi băneşti, decizii de imputaţie, Negocierea conflictelor de muncă, Negocierea şi încheierea contractelor de muncă, Litigii de muncă, Desfacerea Contractului Individual de Muncă etc.

- Litigii avand ca obiect conflicte legate de protecţia consumatorului, în cazul nerespectării clauzelor contractuale, a garanţiilor în cazul existenţei unor clauze abuzive în contractele dintre agenţii economici şi consumatori, în cazul în care consumatorul invocă existenţa unui prejudiciu ca urmare a achiziţionării unui produs sau serviciu. 

-fenomene de violenţă în familie şi în şcoală, abandon şcolar - fenomenul violenţei se poate rezolva, în mod exclusiv, în urma unui dialog cu cadrele didactice, cu familia.

-Medierea în şcoală

- Mediere conflicte, negociere, conciliere

Pot face obiectul medierii orice tip de conflicte şi divergenţe de natură socială sau de muncă, fie că ele fac deja obiectul unei acţiuni în instanţă, fie că sunt într-un stadiu premergător unei astfel de situaţii.

            Nu pot face obiectul medierii drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum şi orice alte drepturi de care părţile, potrivit legii, nu pot dispune prin convenţie sau prin orice alt mod admis de lege.

            Procedura de mediere se aplică şi în cauzele penale care privesc infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea parţilor înlătura răspunderea penală, acestea fiind:

• Infracţiunea de lovire sau alte violenţe – faptă prevăzută şi pedepsită de art 180 Cod Penal,
• Infracţiunea de vătămare corporală – art 181. Cod penal
• Infracţiunea de vătămare corporală din culpă,  faptă prevăzută şi pedepsită de art 184 alin 1  şi 3 Cod penal.
• Infracţiunea de violare de domiciliu – art .192 Cod penal.
• Infracţiunea de  ameninţare – art. 193 Cod Penal.
• Infracţiunea de seducţie – art .199 Cod penal.
• Pedepsirea unor furturi la plângerea prealabilă – faptă prevăzută şi pedepsită de art 210.Cod penal.
• Infracţiunea de abuz de încredere – art 213 . Cod penal.
• Infracţiunea de distrugere – art 217. alin 1. Cod penal.
• Infracţiunea de tulburare de posesie – art . 220 . Cod penal.
• Infracţiunea de abandon de familie – art 305 . Cod penal.
• Infracţiunea de nerespectare a măsurilor privind încredinţarea minorilor – art 307.Cod Penal.
• Infracţiunea de tulburare a folosinţei locuintei- art 320 . Cod penal.

Când se poate recurge la MEDIERE ? Unde are loc Medierea ?

              Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, convenind să soluţioneze pe această cale orice conflicte în materie civilă, comercială, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

            Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-şi soluţiona disputele prin mediere atât în afara, cât şi în cadrul procedurilor obligatorii de soluţionare amiabilă a conflictelor prevăzute de lege. (art. 2, alin 1 si 3 – L 192/2006)

            Medierea are loc, de regulă, la sediul mediatorului. Dacă este cazul, medierea se poate desfăşura şi în alte locuri convenite de mediator şi de părţile aflate în conflict. (art. 51 – L 192/2006)

            Părţile aflate în conflict se prezintă împreună la mediator. În cazul în care se prezintă numai una dintre părţi, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte părţi invitaţia scrisă, în vederea acceptării medierii şi încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitaţia se transmite prin orice mijloace care asigură confirmarea primirii textului.

            În cazul imposibilităţii de prezentare a părţii convocate, mediatorul poate stabili, la cerere, o nouă dată pentru prezentarea la mediere, cu acordul ambelor părţi. (art. 43, alin 1 – L 192/2006)

      Stabilirea datei, a orei şi a locului unde se va desfăşura procedura medierii se face de comun acord între mediator şi părţile aflate în conflict şi sunt cuprinse în cadrul CONTRACTULUI DE MEDIERE.

Avantajele Medierii

În comparaţie cu rezolvarea conflictului  în instanţa de judecată, prin mediere părţile aflate în conflict beneficiează de următoarele avantaje:
- Rezolvarea problemelor într-un timp mult mai scurt;
- Costurile financiare (pot fi mult mai) reduse;
- Rezolvarea problemelor într-un cadru privat și în condiţii de CONFIDENŢIALITATE;
- Soluţia obţinută în urma medierii este rezultatul comunicării între parti, facilitate de către mediator;
- Părţile controlează întrutotul soluţia obţnută în urma medierii;
- Părţile beneficiează de o procedură de mediere flexibilă;
- Se creează posibilitatea relansării relaţiilor interpersonale;
- Medierea se adresează unui spectru larg de conflicte
-  Medierea aparţine părţilor, nu mediatorului
- Activitatea de mediere se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.
(art. 3 – L 192/2006)